8.9.15

     

 

           Enigma


   Nu ţi-am mai scris demult, acum îţi scriu
   În zgomotul de roţi ce mângâie asfaltul
   Nu am ştiut, acum ştiu...
   epicentrul meu eşti tu, nu altul!
 
   Sunt încă viu şi pot simt cum ploaia udă praful,
   Şi pot jur de multe ori simt înger dracu,
   Şi negru albul.

   Şi dacă-mi spui am greşit atunci
   Al meu e tot păcatul.
   De cauţi sfinţi,te du şi caută în altul.

   Ştiu m-am pierdut de multe ori pe drum
   Alcool şi fum, femei, copile...
   Chiar dacă timpul a trecut şi linia e subţire
   De azi întorc la mine.

   Vântul e rece şi intră-n oase, nu mai iese
   Ploaia tot cade încet pe strada noastră veche.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune-ti parerea mai jos!